Viaţa e un dar divin (1)

in Lecturi la lumina ceaiului

* N-ai niciodată dreptul de a dori moartea pentru tine.

* A te sinucide înseamnă a te declara incapabil sau incorigibil.

* Gîndul morţii să-ţi slujească în orice clipă pentru a înţelege preţul vieţii.

Nicolae Iorga

Pe la începutul secolului trecut, un sociolog englez întocmea o statistică a vieţii, pe cît de originală, pe atît de interesantă, care i-a făcut pe mulţi să reflecteze asupra ei. Un om care trăieşte în medie 60 de ani doarme cam 20 de ani din viaţă, spunea sociologul britanic. Dacă, din cei 40 de ani care mai rămîn, scădem timpii utilizaţi ca să se spele, să se îmbrace, să se deplaseze la locul de muncă şi înapoi acasă, vremea pe care o consumă pentru cele trei mese şi cea petrecută prin magazine, în promenade şi călătorii mai lungi, dar şi timpul pe care-l pierde în discuţii inutile, ce-i mai rămîne de trăit omului din statistică? Ne spune tot sociologul: cam 30-33 de ani. În raport cu veşnicia, aceste 3 decenii nu echivalează nici măcar cu durata fulgerului care brăzdează cerul înnourat. Miliarde de oameni se luptă din răsputeri pentru a cîştiga ceva în plus la durata medie a vieţii, care a ajuns azi la 79-80 de ani. Stadiul pe care l-a atins ştiinţa în zilele noastre, în privinţa conservării şi restabilirii sănătăţii, pornind de la cunoaşterea proceselor fizice, chimice şi biologice ale vieţii, ale structurilor şi funcţiilor normale şi patologice ale organismului, ale cauzelor şi mecanismelor care duc la apariţia bolilor, dar şi a mijloacelor de a le diagnostica, de a le trata şi preveni, asociate cu îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, de alimentaţie şi de locuit, toate acestea ne fac să credem că, într-un viitor apropiat, durata medie a vieţii va fi împinsă spre o sută de ani. Paradoxal, împotriva unei asemenea speranţe se ridică mulţi indivizi, care îşi bat joc nu numai de viaţa lor, ci şi de aceea a multora dintre semeni. Duşmanul cel mai vechi şi mai înverşunat al vieţii este, fără îndoială, războiul, declanşat de oameni împotriva oamenilor. În prima conflagraţie mondială au pierit 55 de milioane de oameni – civili şi militari –, iar alte 35 de milioane de persoane au fost rănite sau mutilate. În doar cîteva minute de la explozia bombei nucleare de la Hiroshima, au murit 80.000 de japonezi, iar în zilele şi lunile care au urmat, alţi 200.000 şi-au pierdut viaţa, în chinuri cumplite, ca urmare a infectării cu substanţe radioactive. A fost infernul pe pămînt, un infern pe care cei ce l-au instaurat îl motivau cu criminalul dicton: ,,ŕ la guerre comme ŕ la guerre”. După tragediile de la Hiroshima şi Nagasaki, cele mai groaznice din istoria omenirii, începusem să cred că un al treilea război mondial nu va mai fi posibil, întrucît o asemenea încăierare, la scară planetară, s-ar încheia fără învinşi, fără învingători, dar mai ales fără supravieţuitori. Aşa cum spunea marele nostru cărturar, Nicolae Iorga, într-un aforism, la sfîrşitul lumii ar trebui să rămînă, în chip firesc, doar un reporter. Recunosc, astăzi, că m-am înşelat. A treia vrajbă a lumii se desfăşoară, de o bucată de vreme, sub forma luptei împotriva drogurilor şi a terorismului, a confruntărilor pentru materii prime şi pieţe de desfacere, a războiului climatologic şi a globalizării. Anul acesta am resimţit acut efectele războiului climatologic, ai cărui autori sînt nişte mişei, care n-au curajul să-şi declare pe faţă pornirile nelegiuite împtoriva omenirii. Dar, ca orice mîrşăvie, nici laşitatea nu va rămîne pentru multă vreme sub obroc. În zadar aruncă perfidia lor asupra naturii, acuzînd-o că prin vîntul ei sălbatic smulge acoperişuri de pe clădiri, că prin ploile deluviene pătrunde în casele oamenilor, iar prin zăpezile abundente, căzute ca din senin, în mijlocul lui aprilie, stîrpeşte fructul pomilor din floare. Lumea de azi nu mai stă la cheremul babelor calendaristice şi nici nu se mai uită după porcul care fuge cu paiul în gură, pe post de barometru. Ea deosebeşte, prin propriile-i simţuri şi judecăţi, furia naturii de schizofrenia umană.

(va urma)

NICOLAE DĂSCĂLESCU

COMENTARII DE LA CITITORI