Viaţa trebuie trăită

in Tabletă de scriitor

Nu o dată mi-am exprimat mîhnirea cînd am văzut cum un tată îşi suduia fiica folosind un limbaj de cea mai joasă speţă şi de care nu vreau să mai aud. Nu o dată am văzut cum mai mulţi tineri săreau la bătaie, tăbărînd asupra altuia, din pricina unei iubite. Nu o dată am văzut cum hoţii de buzunar umblau nestingheriţi în geanta unei femei, obosită, probabil, de la muncă. Nu o dată am văzut cîte un beţiv care striga cît îl ţineau puterile, vărsîndu-şi amarul vieţii asupra celor care treceau prin preajmă… Nu o dată am văzut cum o maşină a luat foc în trafic, iar oamenii care se aflau în zonă, în loc să-i sară în ajutor bietului şofer, se înghesuiau care mai de care să fotografieze cu telefonul mobil nenorocirea omului… Nu o dată am văzut cum nişte indivizi în toată firea se deghizau în cerşetori, apelînd la mila publică. Şi multe asemenea fapte am văzut la viaţa mea, la unele intervenind cu vorba pentru a-i împăca pe cei implicaţi şi, uneori, am reuşit măcar să liniştesc spiritele; de multe ori, însă, era cît pe-aci să mă aleg cu vreun pietroi în cap sau cu vreo coastă ruptă. Iată de ce oamenii nu se amestecă în astfel de situaţii: nu pentru că ar fi nepăsători, ci preferă să stea pe margine, de teamă să nu li se întîmple vreun necaz… Din păcate, aceasta e lumea în care trăim, şi asta, ca rezultat al faptelor noastre… De aceea susţin că numai prin iubire oamenii vor scăpa de ranchiună, vrajbă şi minciună. Numai prin iubire oamenii se cunosc mai bine şi, prin îngăduinţă reciprocă, vor putea convieţui în sînul aceleiaşi colectivităţi… Ce m-aş bucura ca măcar o secundă dintr-o zi să nu să se mai întîmple vreo nenorocire, soldată cu vărsări de sînge! Chiar dacă trăim în era tehnologiilor avansate, trebuie să ne servim de ele fără a face rău celor de lîngă noi. Nimeni nu dă dreptul vreunui scelerat, sau unui individ cu creierul înecat în alcool să producă un carnagiu pe şoselele ţării, strivind oameni nevinovaţi sub roţile automobilului său de lux. Oameni buni, luaţi seamă la voi, la faptele voastre, bucuraţi-vă de viaţa pe care o aveţi de trăit! Nu v-o mai şubreziţi cu fel şi fel de fapte nedemne, bucuraţi-vă de frumuseţea naturii, plimbaţi-vă prin parcuri, străbateţi păduri, albii de rîuri şi luaţi aminte la susurul apei, la ciripitul păsărilor şi la vuietul melodios al vîntului! Luaţi în compania voastră şi un căţel! Veţi vedea cît de recunoscător va fi, jucîndu-se cu voi, oferindu-vă din energia lui de mare prieten al vostru. Căutaţi liniştea în cărţi şi în rugăciunile duminicale. Nu vă bateţi joc de voi, urîndu-vă, înjurîndu-vă, blestemîndu-vă, că nu pentru asta v-aţi născut pe acest pămînt. Nu vreau să mai văd cum oamenii cad victimele unor atrocităţi, vreau linişte şi zîmbet în privirea fiecăruia. Acordaţi mai multă atenţie naturii, de care depind resursele noastre de viaţă dăinuitoare peste milenii! Oameni buni, iubiţi-vă cît încă nu e tîrziu şi o mai puteţi face necondiţionat!

ION MACHIDON, preşedintele Cenaclului „Amurg sentimental”

Păreri și opinii