Visul (1)

in Alte știri

 

Un coşmar devenit realitate (I)

Fratele Vis şi sora Moarte, aşa obişnuia să se exprime părintele Arsenie Boca, atunci cînd evoca aceste stări care-l smulg pe om din trăirea sa cotidiană: visul pentru o noapte, iar moartea pentru totdeauna. Fenomenul atît de cunoscut, prin care, în timpul somnului, percepem o înşiruire de imagini, a fost intens studiat de specialişti şi, în bună parte, explicat. În vis ne apar persoane sau diverse alte imagini care, de cele mai multe ori, sînt rezultatul preocupărilor, grijilor, sentimentelor, gîndurilor şi năzuinţelor noastre. Toate acestea se mixează în fel şi chip, uneori, dînd naştere la diverse filmuleţe. Pînă aici, nimic ieşit din comun, nimic ce ar putea contrazice ancorarea fermă în realitate a celor sceptici. Rămîne, însă, o zonă de mister, ocolită cu grijă de oamenii de ştiinţă, din teama de a nu fi priviţi cu suspiciune în mediile academice. Pare a fi destul de clar că, în timpul somnului, o parte din noi păşeşte pe un alt tărîm şi, nu foarte des, imaginile care ne rămîn în minte, după ce ne trezim, reprezintă informaţii preţioase, culese nu ştim de unde şi prin ce procedee. Cert este că foarte mulţi oameni au vise care le prevestesc evenimente viitoare, în două feluri: fie direct şi explicit, cînd văd, pur şi simplu, scene pe care le vor recunoaşte peste o anumită perioadă de timp, fie simbolic. În ceea ce priveşte simbolismul viselor, cu excepţia unor simboluri cunoscute – roşu înseamnă veste, ursul, boală, apa limpede reuşită, cea tulbure, necazuri – cele mai multe au un caracter strict personal, pe care visătorii privilegiaţi învaţă, cu timpul, să le descifreze. Oricît de blamate ar fi visele profetice – un cunoscut duhovnic afirma într-un interviu că cei care au astfel de vise comit un păcat?! – nu putem nega faptul că ele există. Nu se poate tăgădui o realitate: s-a întîmplat de foarte multe ori ca o persoană să povestească anturajului de prieteni şi rude anumite vise care i-au impresionat în mod deosebit, pe care, apoi, viaţa le-a confirmat întocmai. În lucrarea sa „Mistere nerezolvate”, Frank Edwards prezintă un caz cu totul ieşit din comun. Visul, sau mai degrabă coşmarul unui om, este redat în detaliu într-un articol, preluat ulterior de o mulţime de alte publicaţii.

În luna august a anului 1883, Edward Samson este angajat ca redactor de ştiri la ziarul „Globe“ din Boston. Nu depăşea nivelul unui reporter de rînd, salariul abia ajungîndu-i pentru a-şi duce traiul. Într-o zi, bietul Samson îşi însoţeşte colegii la un bar, ca să-şi înece amarul vieţii în cîteva păhărele de alcool. În noaptea aceea, era de serviciu la redacţie. Spre seară, ajunge în biroul său deja moleşit de băutură şi se întinde pe canapea, în speranţa că se va descotorosi puţin de starea în care-l aduseseră paharele, cam multe la număr. N-ar fi avut cum să prevadă că, în loc să-şi revină, avea să adoarmă profund şi să aibe un coşmar cutremurător. Spre orele 3 dimineaţa, se trezeşte ud leoarcă şi tremurînd de spaimă. Se uită buimac în jur şi cu greu ajunge să-şi dea seama că, din fericire, tot ceea ce văzuse fusese doar un vis, care nu avea nici o legătură cu realitatea. După ce reuşeşte să-şi adune gîndurile şi să-şi dea seama că acesta nu era un simplu vis de noapte, el se aşează la birou şi aşterne pe hîrtie tot ceea ce percepuse în timpul somnului. Se făcea că era suspendat, undeva, sus, pe un postament situat în vîrful unui catarg de corabie şi privea dezastrul dezlănţuit de forţele oarbe ale naturii.

(va urma)

MARGARETA CHETREANU

COMENTARII DE LA CITITORI