Votul nu trebuie dat după ureche

in Polemici, controverse

Tot mai des în ultima vreme aud vorbindu-se peste tot despre următoarele alegeri, iar certurile se ţin lanţ, unii răţoindu-se la alţii, căutînd să-şi convingă adversarii că lucrurile stau aşa este cum spun ei. E un travaliu de toată ruşinea, fiindcă nici un partid nu va reuşi să facă tot ceea ce promite. În campania electorală toată lumea, la nivel de vorbă goală, creează locuri de muncă, iar salariile vor fi de mii de euro, başca vor exista fîntîni arteziene la toate colţurile, din care vor ţîşni miere şi lapte dulce. În schimb, asupra tuturor forţelor politice planează suspiciunea de corupţie. Nu o spun eu, aşa se vorbeşte la televizor în dezbaterile publice, la care participă analişti, jurnalişti, oameni politici etc. Tot omul se pricepe să dea cu gura şi să facă politică după cum crede că e bine pentru el, fără să aducă şi argumente din care să rezulte că se va îmbunătăţi şi traiul omului de rînd. Fiecare îşi susţine partidul. Lupta dură se va duce la sat, pentru că aici este numărul mare de alegători săraci cu duhul, ce pot fi momiţi cu nimica toată. Mulţi săteni nu au loc de muncă şi nici pămînt în proprietate, pe care să-l lucreze, să poată trăi decent împreună cu familia. Şi, culmea, aceştia obişnuiesc să dea cu vorba de parcă ar meliţa cînepă, fară să riposteze la vorbele păguboase ale celor care vin în campanie să le ceară votul. Nu se gîndesc la viitorul copiilor lor, la faptul că a trecut mai bine de un sfert de veac de cînd cu democraţia asta de doi bani, timp în care ei s-au ales doar cu datorii şi o viaţă grea. Sînt localităţi în România în care oamenii trăiesc ca în comuna primitivă, fără dispensar şi medic, fără cămin cultural iar, mai grav, primarii le-au transformat în feudele lor.
Lumea asta este plină de şmecheri care ştiu să se folosească în orice moment de neghiobia celor mulţi, iar el, votantul, nu are altceva de făcut decît să aştepte pînă la viitoarele alegeri, dar nu oricum, ci cu 4 ani mai bătrîn, căci timpul nu vrea să stea locului, iar la bilanţul de mandat se va vedea că săracul este tot mai sărac. De ce? Pentru că nu a chibzuit în cabina de vot şi a crezut în promisiunile deşarte ale demagogilor, impostorilor, lichelelor, prădătorilor din avuţia publică. Oare vom ajunge şi noi vreodată să cumpănim corect cui încredinţăm votul nostru, să judecăm cu mintea noastră şi nu mînaţi de la spate precum turma, pentru o brichetă? Iată o întrebare la care nu ar fi greu de răspuns. Răspunsul îl vedem de la o zi la alta, constatînd cît de plînsă este ţara şi Naţiunea Română. Votînd după ureche, pentru un mic şi o halbă de bere, nu ne facem datoria civică, însă facem mult rău aleşilor, urcîndu-i în scaunele
puterii pe mulţi dintre cei ce nu le merită, şi care, prin incompetenţa lor nu fac decît să tragă comunitatea înapoi. Doamne, fă ca, măcar la alegerile din toamna acestui an, românii să fie inspiraţi şi să aleagă oameni cărora să le pese de popor, şi să nu se mai lase ispitiţi de cine ştie ce pungi cu alimente expirate. Toate astea trec prin stomac cît ai clipi, iar cei aleşi să ne conducă ne vor da imediat uitării pe noi, oamenii de rînd, că aşa sînt ei după ce se văd cu sacii plini în căruţă.

ION MACHIDON,
preşedintele Cenaclului „Amurg sentimental“

COMENTARII DE LA CITITORI