Numarul curent editia digitalaAbonament editia tiparita (livrare in Romania)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Category archive

PENTRU ÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI

Cînd Mafia devine Inchiziţie (3)

Dreptul de a-ţi formula liber opiniile este unul dintre drepturile fundamentale ale omului şi n-o să renunţ nici la el, nici la meseria de ziarist, numai de dragul de a intra în graţiile cuiva. În fond, eu am criticat „lipsa de caracter” a unora, care au fost nişte stalinişti sadea şi terorizau o Ţară pe… Citește tot

Cînd Mafia devine Inchiziţie (2)

Ilegalitatea nr. 5. Prin fabricarea şi manipularea unor asemenea dosare, este încălcat un alt articol al Constituţiei, nr. 30, mai exact primele două alineate, citez: „Libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de… Citește tot

Cînd Mafia devine Inchiziţie (1)

Doamnelor şi domnilor, voi începe prin a adresa mulţumiri d-lui Ovidiu Gherman pentru faptul că, datorită străduinţelor sale de a fi sancţionat cu asprime, astăzi a început, fără să vreau, campania mea prezidenţială. Deşi, după înscenarea jenantă prin care Partida Naţională a fost frustrată de postul de secretar al Biroului Permanent, eu mi-am jurat să… Citește tot

Nu te teme, turmă mică… (3)

Dacă Guvernului nu-i pasă de imaginea sa publică, nouă ne pasă de a noastră. Şi atunci, stăm şi noi strîmb, ca să judecăm drept: ce facem cu Ţara asta? Încotro o luăm? Putem lăsa totul pe umerii unor personaje care ne spun: „Domnilor, lăsaţi-ne pe noi, o să vedeţi ce bine va fi!” – după… Citește tot

Nu te teme, turmă mică… (2)

În comparaţie cu această insolenţă agresivă şi cu furturile calificate comise de aşa-zişii premieri Petre Roman şi Theodor Stolojan, guvernarea lui Nicolae Văcăroiu a apărut pentru noi ca o rază de speranţă. Acest om a fost şi a rămas un foarte bun economist, un om serios şi, pînă la proba contrarie, un om cinstit. Vă… Citește tot

Nu te teme, turmă mică… (1)

Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi din întreaga Ţară, onoraţi reprezentanţi ai Presei, Radioului şi Televiziunii, îngăduiţi-mi să încep prin a vă adresa un sincer şi călduros „Bun-venit!” la Adunarea Extraordinară a Consiliului Naţional, a senatorilor, deputaţilor, primarilor şi consilierilor Partidului România Mare.  O vorbă de spirit spune că fiecare om nu poate rosti într-o viaţă… Citește tot

Sînt programat genetic să termin Mafia! (1)

Stimaţi prieteni, îmi revine plăcerea de a trage concluzia acestei zile importante din viaţa partidului nostru. Vă mărturisesc că am emoţii deosebite în incinta Sălii Palatului, pentru că aici am intrat, pentru prima dată, în 1964, deci acum 32 de ani, cînd, elev fiind la „Sfîntul Sava”, am asistat, alături de preaiubita mea mamă, la… Citește tot

Cine are dreptul să rescrie Istoria? (1)

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, nu aş fi luat cuvîntul acum, dacă un număr de antevorbitori nu s-ar fi referit la Conferinţa de Presă din această dimineaţă, a primului-ministru Nicolae Văcăroiu. Întîmplarea face că am ascultat şi eu la radio această Conferinţă de Presă. Nu mi s-a părut că s-ar fi proferat vreo jignire sau vreo… Citește tot

Pledoarie pentru sănătatea Poporului Român

Stimaţi colegi, cred că dacă medicii s-ar purta cu noi, la consultaţii, aşa cum ne purtăm noi cu ei acum, la votarea acestui proiect de lege, pentru înfiinţarea Ordinului Medicilor, am muri pe capete. Este regretabil că Parlamentul României amînă „sine die” dezbaterea legii de funcţionare a unui organism necesar în România modernă. Întîmplarea face… Citește tot

MAREŞALII ROMÂNIEI (3)

Trei dintre făuritorii României Mari III. Mareşalul Antonescu Blestemul istoriei izbeşte din nou, în 1940, spaţiul şi sufletul românesc. Răstignită de soartă în spaţiul geografic dintre două puteri gata să o strivească dintr-o singură lovitură, România Mare se vede din nou lovită, rănită, umilită şi fărîmiţată. Sub ameninţarea războiului şi sub presiunea hitleristă, România cedează… Citește tot

MAREŞALII ROMÂNIEI (2)

 Trei dintre făuritorii României Mari Mareşalul Prezan „Generalul Prezan (…) este un simbol – de muncă, de patriotism, de credinţă neclintită, de sacrificiu şi, mai presus de toate, un exemplu de caracter ales, de cinste desăvîrşită şi de rară modestie”. Iată cuvintele unuia dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai generalului Prezan, din timpul primului război… Citește tot

COPIII PRIETENILOR MEI (1)

Motto: „Rari sînt copiii care seamănă cu părinţii lor. Cei mai mulţi sînt inferiori, puţini sînt superiori“. HOMER („Odiseea“) Ne măsurăm vîrsta cu un etalon implacabil: creşterea copiilor. Dintr-un strop de vlagă lichidă, invizibil cu ochiul liber, prinde viaţă, se naşte şi creşte gogeamite omul, cu tot tiparul genetic. Apariţia copiilor pe lume mi se… Citește tot

Starea de veghe (1)

Să fim realişti: faptul istoric că trebuie să convieţuim cu un popor ca ungurii nu e nici pe departe o binecuvîntare, ci o nenorocire. Pentru că ungurii nu sînt un popor ca oricare altul, avînd unele înclinaţii native spre cruzime. Închipuiţi-vă, cu un efort de imaginaţie, ce fericit ar fi fost Poporul Român dacă în… Citește tot

Cum a decurs întîlnirea mea cu Papa Benedict al XVI-lea (2)

Reproduc doar cîteva dintre obiecţiile majore ale Comisiei Senatoriale: este contrară directivei comunitare orice interpretare a Decretului Lege care ar putea extinde măsurile de pedepsire şi de expulzare chiar şi la familiile celor aflaţi în culpă – directiva comunitară referindu-se la adoptarea unor măsuri, citez, „exclusiv în raport cu comportamentul individual al unei persoane”; de… Citește tot

Cum a decurs întîlnirea mea cu Papa Benedict al XVI-lea (1)

Am plăcerea să anunţ, personal, opinia publică şi pe compatrioţii noştri care trăiesc în străinătate că mi-am îndeplinit, cu succes, misiunea pe care Parlamentul României mi-a încredinţat-o de a promova şi a apăra interesele românilor noştri în Italia. Am făcut, efectiv, un „tur de forţă”, reuşind ca, în cursul unei singure zile, să mă întîlnesc… Citește tot

Noi nu facem Politică, ci Istorie (2)

Ce altceva decît şantaj este revizuirea Constituţiei, numai şi numai în asociere cu partidele care, repet, au pierdut alegerile tocmai pentru că au încălcat Constituţia? Din păcate, acesta e adevărul: PDSR-ul a cîştigat alegerile, dar a pierdut busola. Dar, hai să zicem că toate acestea nu ţin de foame şi că lumea ar fi dispusă… Citește tot

Noi nu facem Politică, ci Istorie (2)

Ce altceva decît şantaj este revizuirea Constituţiei, numai şi numai în asociere cu partidele care, repet, au pierdut alegerile tocmai pentru că au încălcat Constituţia? Din păcate, acesta e adevărul: PDSR-ul a cîştigat alegerile, dar a pierdut busola. Dar, hai să zicem că toate acestea nu ţin de foame şi că lumea ar fi dispusă… Citește tot

Mesajul către Naţiune al preşedintelui moral al României (2)

Nici nu se terminaseră bine alegerile şi, pe toate posturile de Televiziune centrale, s-a declanşat o prigoană barbară împotriva mea, a familiei mele, a părinţilor mei morţi, a partidului pe care îl conduc. S-a pornit un bombardament fără precedent în istoria politicii şi a presei româneşti. Ziaristul Ion Cristoiu numea această prigoană „linşaj” şi „proces… Citește tot

VINO, DOAMNE ISUSE! (2)

Aş vrea să cuprind acest mileniu cu ochii minţii, acum, cînd el s-a retras în vîrful picioarelor şi ghilotina implacabilă a timpului a căzut peste umbra lui. Într-adevăr, ce destin cosmic are şi generaţia asta a noastră: să asiste la moartea unui mileniu, să-i închidă ochii, să-l depună în groapa comună a Universului, în vreme… Citește tot

VINO, DOAMNE ISUSE! (1)

Astăzi, 1 ianuarie 2001. Primul articol pe acest an, secol, mileniu. E întîia oară cînd am senzaţia că o cifră valorează mai mult decît un cuvînt. „La început a fost cuvîntul“ – aşa se deschide Evanghelia lui Ioan. „La sfîrşit va fi cifra“ – aşa ar fi trebuit ea să se închidă. Numai că Biblia,… Citește tot

Societatea românească (1)

Mersul timpului este singurul eveniment implacabil. Chiar şi într-o ţară ca a noastră, unde, de 2 ani, se strigă, se scrie, sau se gîndeşte „Jos Armata!”. „Jos Biserica!”. „Jos România!” – uite că nimeni n-a avut îndrăzneala să rostească „Jos Timpul!”, sau „Jos 1992!”. Şi atîta vreme cît Zeul Chronos îşi face lucrarea şi merge… Citește tot

Adevăratul curaj, adevărata credinţă în Dumnezeu şi în Patrie

Moştenirea lui Constantin Brâncoveanu Un nou şi nepreţuit jubileu marchează acest an, 1988, împlinirea a trei veacuri de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a marelui voievod Constantin Brâncoveanu. Este o aniversare scumpă întregii suflări româneşti, care vede în gloriosul martir – ca şi în alţi înaintaşi – personificarea ideii de ţară. Pentru că, dacă noi… Citește tot

La moartea Justiţiei din România…

Doamnelor şi domnilor, La moartea Justiţiei din România îmi revine sarcina dureroasă de a-mi exprima compasiunea şi a vă adresa regretul meu. Sincere condoleanţe. Era previzibil că se va ajunge aici, într-o ţară în care, rînd pe rînd, de 20 de ani, totul se năruie în jur. În definitiv, la ce ne puteam aştepta de… Citește tot

PENTRU ÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI

Porcii

Am ales ca titlu al acestor succinte însemnări cuvîntul de scîrbă pe care un mare publicist român, cu pseudonimul Arhibald, îl aşeza pe coperta cărţii sale, consacrată întîiului război mondial, apărută la Tipografia Steaua din Bucureşti, în 1923. Titlul exact e mai lung şi mai plastic: „PORCII. Impresii din timpul ocupaţiei. Jafuri. Asasinate. Violuri. Spioni.… Citește tot

Du-te Sus