Numarul curent editia digitalaAbonament editia tiparita (livrare in Romania)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Category archive

PENTRU ÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI

VINO, DOAMNE ISUSE! (2)

Aş vrea să cuprind acest mileniu cu ochii minţii, acum, cînd el s-a retras în vîrful picioarelor şi ghilotina implacabilă a timpului a căzut peste umbra lui. Într-adevăr, ce destin cosmic are şi generaţia asta a noastră: să asiste la moartea unui mileniu, să-i închidă ochii, să-l depună în groapa comună a Universului, în vreme… Citește tot

VINO, DOAMNE ISUSE! (1)

Astăzi, 1 ianuarie 2001. Primul articol pe acest an, secol, mileniu. E întîia oară cînd am senzaţia că o cifră valorează mai mult decît un cuvînt. „La început a fost cuvîntul“ – aşa se deschide Evanghelia lui Ioan. „La sfîrşit va fi cifra“ – aşa ar fi trebuit ea să se închidă. Numai că Biblia,… Citește tot

Societatea românească (1)

Mersul timpului este singurul eveniment implacabil. Chiar şi într-o ţară ca a noastră, unde, de 2 ani, se strigă, se scrie, sau se gîndeşte „Jos Armata!”. „Jos Biserica!”. „Jos România!” – uite că nimeni n-a avut îndrăzneala să rostească „Jos Timpul!”, sau „Jos 1992!”. Şi atîta vreme cît Zeul Chronos îşi face lucrarea şi merge… Citește tot

Adevăratul curaj, adevărata credinţă în Dumnezeu şi în Patrie

Moştenirea lui Constantin Brâncoveanu Un nou şi nepreţuit jubileu marchează acest an, 1988, împlinirea a trei veacuri de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a marelui voievod Constantin Brâncoveanu. Este o aniversare scumpă întregii suflări româneşti, care vede în gloriosul martir – ca şi în alţi înaintaşi – personificarea ideii de ţară. Pentru că, dacă noi… Citește tot

La moartea Justiţiei din România…

Doamnelor şi domnilor, La moartea Justiţiei din România îmi revine sarcina dureroasă de a-mi exprima compasiunea şi a vă adresa regretul meu. Sincere condoleanţe. Era previzibil că se va ajunge aici, într-o ţară în care, rînd pe rînd, de 20 de ani, totul se năruie în jur. În definitiv, la ce ne puteam aştepta de… Citește tot

PENTRU ÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI

Porcii

Am ales ca titlu al acestor succinte însemnări cuvîntul de scîrbă pe care un mare publicist român, cu pseudonimul Arhibald, îl aşeza pe coperta cărţii sale, consacrată întîiului război mondial, apărută la Tipografia Steaua din Bucureşti, în 1923. Titlul exact e mai lung şi mai plastic: „PORCII. Impresii din timpul ocupaţiei. Jafuri. Asasinate. Violuri. Spioni.… Citește tot

Trădarea şi laşitatea, „stelele polare“ ale românilor? (2)

  MOTTO: „În Sud-Estul Europei, în mare parte din vina Occidentului, ticăie în prezent o bombă cu explozie întîrziată“. (Ziarul „Süd-Deutsche Zeitung“, München) După toate dovezile istorice cunoscute, dacă Victor Ciorbea îi va acorda, totuşi, cetăţenia – înseamnă că şi el este un degenerat, un infractor şi un vînzător de ţară. Mie nu mi-e frică… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (88)

Fireşte, în proasta tradiţie a acelui partid comunist, care n-a ştiut să-şi aprecieze oamenii de valoare, ci numai lichelele, situaţia lui Ţopescu n-avea să se rezolve decît după scurgerea mai multor ani. Dar eu am încercat. Şi i-am dat un sprijin moral, poate cu preţul tocirii credibilităţii mele şi al unor acuzaţii stupide de „trafic… Citește tot

Trădarea şi laşitatea, „stelele polare“ ale românilor? (1)

MOTTO: „În Sud-Estul Europei, în mare parte din vina Occidentului, ticăie în prezent o bombă cu explozie întîrziată“. (Ziarul „Süd-Deutsche Zeitung“, München) Am înţeles că ni se cere să strîngem cureaua în jurul burţii, nu în jurul gîtului. Cum se poate sinucide prin laşitate un popor întreg? Voi încerca să demonstrez. Poate că singura calitate… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (88)

Fireşte, în proasta tradiţie a acelui partid comunist, care n-a ştiut să-şi aprecieze oamenii de valoare, ci numai lichelele, situaţia lui Ţopescu n-avea să se rezolve decît după scurgerea mai multor ani. Dar eu am încercat. Şi i-am dat un sprijin moral, poate cu preţul tocirii credibilităţii mele şi al unor acuzaţii stupide de „trafic… Citește tot

Pedofili şi pedofobi

Motto: „Creaturile cele mai feroce sînt dezarmate cînd li se mîngîie copiii“ (VICTOR HUGO) Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu iubesc enorm copiii. Dacă Budha s-a lăsat mîncat de 3 puişori de tigru, care, altminteri, ar fi murit de foame, eu, ceva mai modest, mă mulţumesc cu ceva simplu: aş fi în stare să-mi… Citește tot

Bătălia de la Oituz, lupta care a permis Marea Unire

  Centenarul celor mai crîncene Şi glorioase bătălii din istoria Poporului Român: MărăŞti-MărăŞeŞti-Oituz Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a desfăşurat bătălia de la Oituz. Ea a fost declanşată pe 26 iulie/8 august 1917, cu două zile după primele lupte de la Mărăşeşti. Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917) a… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (86)

  Toţi evreii creştini pe care i-am cunoscut erau nişte oameni extraordinari, blînzi ca porumbeii, capabili de jertfe înalte, înţelepţi, dezinteresaţi. Să nu uităm că fondatorul religiei creştine, Isus din Nazareth, provenea din mamă evreică. („Isus nu era născut la Fălticeni” – glumea Petre Ţuţea). Dar, recad, iar şi iar, în „butoiul cu melancolie”, cum… Citește tot

Şarpele cu Ochelari (5)

Iată încă o experienţă de genul acesta: văzînd el că, în urma negocierilor cu P.D.S.R.-ul, P.R.M. a obţinut un post de prefect în judeţul Constanţa, Asztalos mi-a făcut o curte nebună, însistînd pe faţă, fără ocolişuri, să-i ofer postul acesta ofiţerului său acoperit, pe nume Baltă (care migrase pe la vreo 4 partide). Am refuzat.… Citește tot

Cine jupoaie ţara de vie… (3)

  Doamnelor şi domnilor, există un risc major: noi îi putem face pe oameni să-şi piardă încrederea în Parlament. Şi în condiţiile în care atîtea şi atîtea alte oficialităţi ale ţării nu funcţionează cum trebuie, oamenii privesc la Parlament ca la o instanţă supremă, unde ei îşi rostesc păsurile şi de unde aşteaptă o ploaie… Citește tot

Cine jupoaie ţara de vie… (2)

  Dar, iată în premieră absolută, şi în ordine cronologică, o evidenţă exactă, scoasă de pe calculator, a catastrofelor în care au fost implicate avioanele Airbus, numai în anii 1993 şi 1994. Precizăm că, deşi firma franceză a minimalizat proporţiile dramelor şi a incercat să acuze erori de pilotaj, „cutia neagrăă” a fiecărui aparat a… Citește tot

Durerosul bilanţ al jertfelor şi sacrificiilor poporului român în timpul Marelui Război de Reîntregire a Neamului, 1916-1918

  După o perioadă de 2 ani de neutralitate, România, cedînd presiunilor exercitate asupra ei de către puterile beligerante, a intrat în război alături de Antantă (Franţa, Anglia, Rusia), ale cărei promisiuni se apropiau mai mult, în raport cu cele făcute de Puterile Centrale (Germania şi Austro-Ungaria), de ţelul urmărit de naţiunea română, de înfăptuire… Citește tot

Cine jupoaie ţara de vie… (1)

Stimate domnule preşedinte al Senatului, stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, onoraţi colegi parlamentari, miniştri şi ziarişti „Guvernul promite război tîlharilor! Ziarele de la noi sînt numai o cronică de crime şi de mizerii! Judeţul Vaslui parcă ar fi în stăpînirea bandelor de hoţi! Bande ruseşti atacă la Tighina cu mitraliere! Banditul Vîrlan din Tulcea… Citește tot

Şarpele cu Ochelari (2)

Degeaba încearcă unii acum să-şi falsifice biografia şi să pretindă că şi ei au protestat atunci – memoria participanţilor nu poate fi siluită şi, de altfel, furtunoasa şedinţă a fost înregistrată pe bandă de magnetofon, era un Tesla mare, la vedere, pe catedră. Am ieşit afară eliberaţi din cătuşele fricii. Un pui de soare cu… Citește tot

Şarpele cu Ochelari (1)

Cînd l-am întîlnit eu, pentru prima oară, pe Virgil Măgureanu? Probabil pe holurile Facultăţii de Filozofie din Bucureşti, în toamna lui 1967. Am fost şocat de modul în care se îmbrăca: un costum de activist pe la Ocolul Silvic, cu cămaşă galbenă, cravată de un roşu turbat, cu dungi gri şi verzi, arătare care se… Citește tot

Biserică, sau abator? (1)

Într-o blestemată zi de vineri, călare pe un măgar cu ochi de pucioasă fosforescentă, în sfînta cetate a Ierusalimului şi-a făcut intrarea însăşi Întunecimea Sa, Satana. Nu ştiu cum se face, dar mai toate tragediile se petrec vinerea. Într-o vineri a fost crucificat Isus, agonizînd 6 ceasuri, de la 9 dimineaţa pînă la 3 după-amiaza.… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (80)

  Reporterul udemerist ia un interviu fostului vicepreşedinte al C.P.U.N. din Satu Mare, destituit pe 15 martie. Dar individul (îmi scapă numele) nu pomeneşte nimic de steagurile Ungariei, arborate ostentativ pe Catedrala din Satu Mare, spre teribila iritare a românilor. Între timp, aflu tot de la televizor că ar fi venit vreo 2.000 de moţi… Citește tot

Politica e arta infractorilor superiori…

  Murdară îndeletnicire mai e politica! În general, cu foarte mici excepţii, ea e arta infractorilor superiori, a panglicarilor, a demagogilor, care, în absenţa unor virtuţi creative, folosesc toate mijloacele pentru a parveni, pentru a fi în frunte cu orice preţ. Astfel, politica, împreună cu copilul ei handicapat, politicianismul – mai mult încurcă treburile unei… Citește tot

Proclamaţia de la Ţebea (1)

  Iubiţii mei fraţi români, există în această Ţară cîteva locuri sacre, unde brazii sînt mai înalţi, stejarii mai puternici, păsările mai săgetătoare, cerul mai limpede şi mai albastru, iar inimile mai năvalnice. Acestea sînt sanctuarele de la Sarmizegetusa, de la Densuş, de la Mînăstirile Putna şi Dealu, din Şcheii Braşovului, de la Mausoleul Mărăşeştilor,… Citește tot

Du-te Sus