Nr curent, ediția digitalăAbonament ediția tipărită (livrare în România)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Category archive

Pentru împrospătarea memoriei - page 3

MAREŞALII ROMÂNIEI (3)

Trei dintre făuritorii României Mari III. Mareşalul Antonescu Blestemul istoriei izbeşte din nou, în 1940, spaţiul şi sufletul românesc. Răstignită de soartă în spaţiul geografic dintre două puteri gata să o strivească dintr-o singură lovitură, România Mare se vede din nou lovită, rănită, umilită şi fărîmiţată. Sub ameninţarea războiului şi sub presiunea hitleristă, România cedează… Citește tot

MAREŞALII ROMÂNIEI (2)

 Trei dintre făuritorii României Mari Mareşalul Prezan „Generalul Prezan (…) este un simbol – de muncă, de patriotism, de credinţă neclintită, de sacrificiu şi, mai presus de toate, un exemplu de caracter ales, de cinste desăvîrşită şi de rară modestie”. Iată cuvintele unuia dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai generalului Prezan, din timpul primului război… Citește tot

COPIII PRIETENILOR MEI (1)

Motto: „Rari sînt copiii care seamănă cu părinţii lor. Cei mai mulţi sînt inferiori, puţini sînt superiori“. HOMER („Odiseea“) Ne măsurăm vîrsta cu un etalon implacabil: creşterea copiilor. Dintr-un strop de vlagă lichidă, invizibil cu ochiul liber, prinde viaţă, se naşte şi creşte gogeamite omul, cu tot tiparul genetic. Apariţia copiilor pe lume mi se… Citește tot

Starea de veghe (1)

Să fim realişti: faptul istoric că trebuie să convieţuim cu un popor ca ungurii nu e nici pe departe o binecuvîntare, ci o nenorocire. Pentru că ungurii nu sînt un popor ca oricare altul, avînd unele înclinaţii native spre cruzime. Închipuiţi-vă, cu un efort de imaginaţie, ce fericit ar fi fost Poporul Român dacă în… Citește tot

Cum a decurs întîlnirea mea cu Papa Benedict al XVI-lea (2)

Reproduc doar cîteva dintre obiecţiile majore ale Comisiei Senatoriale: este contrară directivei comunitare orice interpretare a Decretului Lege care ar putea extinde măsurile de pedepsire şi de expulzare chiar şi la familiile celor aflaţi în culpă – directiva comunitară referindu-se la adoptarea unor măsuri, citez, „exclusiv în raport cu comportamentul individual al unei persoane”; de… Citește tot

Cum a decurs întîlnirea mea cu Papa Benedict al XVI-lea (1)

Am plăcerea să anunţ, personal, opinia publică şi pe compatrioţii noştri care trăiesc în străinătate că mi-am îndeplinit, cu succes, misiunea pe care Parlamentul României mi-a încredinţat-o de a promova şi a apăra interesele românilor noştri în Italia. Am făcut, efectiv, un „tur de forţă”, reuşind ca, în cursul unei singure zile, să mă întîlnesc… Citește tot

Noi nu facem Politică, ci Istorie (2)

Ce altceva decît şantaj este revizuirea Constituţiei, numai şi numai în asociere cu partidele care, repet, au pierdut alegerile tocmai pentru că au încălcat Constituţia? Din păcate, acesta e adevărul: PDSR-ul a cîştigat alegerile, dar a pierdut busola. Dar, hai să zicem că toate acestea nu ţin de foame şi că lumea ar fi dispusă… Citește tot

Noi nu facem Politică, ci Istorie (2)

Ce altceva decît şantaj este revizuirea Constituţiei, numai şi numai în asociere cu partidele care, repet, au pierdut alegerile tocmai pentru că au încălcat Constituţia? Din păcate, acesta e adevărul: PDSR-ul a cîştigat alegerile, dar a pierdut busola. Dar, hai să zicem că toate acestea nu ţin de foame şi că lumea ar fi dispusă… Citește tot

Mesajul către Naţiune al preşedintelui moral al României (2)

Nici nu se terminaseră bine alegerile şi, pe toate posturile de Televiziune centrale, s-a declanşat o prigoană barbară împotriva mea, a familiei mele, a părinţilor mei morţi, a partidului pe care îl conduc. S-a pornit un bombardament fără precedent în istoria politicii şi a presei româneşti. Ziaristul Ion Cristoiu numea această prigoană „linşaj” şi „proces… Citește tot

VINO, DOAMNE ISUSE! (2)

Aş vrea să cuprind acest mileniu cu ochii minţii, acum, cînd el s-a retras în vîrful picioarelor şi ghilotina implacabilă a timpului a căzut peste umbra lui. Într-adevăr, ce destin cosmic are şi generaţia asta a noastră: să asiste la moartea unui mileniu, să-i închidă ochii, să-l depună în groapa comună a Universului, în vreme… Citește tot

VINO, DOAMNE ISUSE! (1)

Astăzi, 1 ianuarie 2001. Primul articol pe acest an, secol, mileniu. E întîia oară cînd am senzaţia că o cifră valorează mai mult decît un cuvînt. „La început a fost cuvîntul“ – aşa se deschide Evanghelia lui Ioan. „La sfîrşit va fi cifra“ – aşa ar fi trebuit ea să se închidă. Numai că Biblia,… Citește tot

Societatea românească (1)

Mersul timpului este singurul eveniment implacabil. Chiar şi într-o ţară ca a noastră, unde, de 2 ani, se strigă, se scrie, sau se gîndeşte „Jos Armata!”. „Jos Biserica!”. „Jos România!” – uite că nimeni n-a avut îndrăzneala să rostească „Jos Timpul!”, sau „Jos 1992!”. Şi atîta vreme cît Zeul Chronos îşi face lucrarea şi merge… Citește tot

Adevăratul curaj, adevărata credinţă în Dumnezeu şi în Patrie

Moştenirea lui Constantin Brâncoveanu Un nou şi nepreţuit jubileu marchează acest an, 1988, împlinirea a trei veacuri de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a marelui voievod Constantin Brâncoveanu. Este o aniversare scumpă întregii suflări româneşti, care vede în gloriosul martir – ca şi în alţi înaintaşi – personificarea ideii de ţară. Pentru că, dacă noi… Citește tot

La moartea Justiţiei din România…

Doamnelor şi domnilor, La moartea Justiţiei din România îmi revine sarcina dureroasă de a-mi exprima compasiunea şi a vă adresa regretul meu. Sincere condoleanţe. Era previzibil că se va ajunge aici, într-o ţară în care, rînd pe rînd, de 20 de ani, totul se năruie în jur. În definitiv, la ce ne puteam aştepta de… Citește tot

Pentru împrospătarea memoriei

Porcii

Am ales ca titlu al acestor succinte însemnări cuvîntul de scîrbă pe care un mare publicist român, cu pseudonimul Arhibald, îl aşeza pe coperta cărţii sale, consacrată întîiului război mondial, apărută la Tipografia Steaua din Bucureşti, în 1923. Titlul exact e mai lung şi mai plastic: „PORCII. Impresii din timpul ocupaţiei. Jafuri. Asasinate. Violuri. Spioni.… Citește tot

Trădarea şi laşitatea, „stelele polare“ ale românilor? (2)

  MOTTO: „În Sud-Estul Europei, în mare parte din vina Occidentului, ticăie în prezent o bombă cu explozie întîrziată“. (Ziarul „Süd-Deutsche Zeitung“, München) După toate dovezile istorice cunoscute, dacă Victor Ciorbea îi va acorda, totuşi, cetăţenia – înseamnă că şi el este un degenerat, un infractor şi un vînzător de ţară. Mie nu mi-e frică… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (88)

Fireşte, în proasta tradiţie a acelui partid comunist, care n-a ştiut să-şi aprecieze oamenii de valoare, ci numai lichelele, situaţia lui Ţopescu n-avea să se rezolve decît după scurgerea mai multor ani. Dar eu am încercat. Şi i-am dat un sprijin moral, poate cu preţul tocirii credibilităţii mele şi al unor acuzaţii stupide de „trafic… Citește tot

Trădarea şi laşitatea, „stelele polare“ ale românilor? (1)

MOTTO: „În Sud-Estul Europei, în mare parte din vina Occidentului, ticăie în prezent o bombă cu explozie întîrziată“. (Ziarul „Süd-Deutsche Zeitung“, München) Am înţeles că ni se cere să strîngem cureaua în jurul burţii, nu în jurul gîtului. Cum se poate sinucide prin laşitate un popor întreg? Voi încerca să demonstrez. Poate că singura calitate… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (88)

Fireşte, în proasta tradiţie a acelui partid comunist, care n-a ştiut să-şi aprecieze oamenii de valoare, ci numai lichelele, situaţia lui Ţopescu n-avea să se rezolve decît după scurgerea mai multor ani. Dar eu am încercat. Şi i-am dat un sprijin moral, poate cu preţul tocirii credibilităţii mele şi al unor acuzaţii stupide de „trafic… Citește tot

Pedofili şi pedofobi

Motto: „Creaturile cele mai feroce sînt dezarmate cînd li se mîngîie copiii“ (VICTOR HUGO) Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu iubesc enorm copiii. Dacă Budha s-a lăsat mîncat de 3 puişori de tigru, care, altminteri, ar fi murit de foame, eu, ceva mai modest, mă mulţumesc cu ceva simplu: aş fi în stare să-mi… Citește tot

Bătălia de la Oituz, lupta care a permis Marea Unire

  Centenarul celor mai crîncene Şi glorioase bătălii din istoria Poporului Român: MărăŞti-MărăŞeŞti-Oituz Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a desfăşurat bătălia de la Oituz. Ea a fost declanşată pe 26 iulie/8 august 1917, cu două zile după primele lupte de la Mărăşeşti. Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917) a… Citește tot

Jurnalul (R)evoluţiei lui Corneliu Vadim Tudor, de la naştere pînă în zilele noastre (86)

  Toţi evreii creştini pe care i-am cunoscut erau nişte oameni extraordinari, blînzi ca porumbeii, capabili de jertfe înalte, înţelepţi, dezinteresaţi. Să nu uităm că fondatorul religiei creştine, Isus din Nazareth, provenea din mamă evreică. („Isus nu era născut la Fălticeni” – glumea Petre Ţuţea). Dar, recad, iar şi iar, în „butoiul cu melancolie”, cum… Citește tot

Şarpele cu Ochelari (5)

Iată încă o experienţă de genul acesta: văzînd el că, în urma negocierilor cu P.D.S.R.-ul, P.R.M. a obţinut un post de prefect în judeţul Constanţa, Asztalos mi-a făcut o curte nebună, însistînd pe faţă, fără ocolişuri, să-i ofer postul acesta ofiţerului său acoperit, pe nume Baltă (care migrase pe la vreo 4 partide). Am refuzat.… Citește tot

Du-te Sus