Numarul curent editia digitalaAbonament editia tiparita (livrare in Romania)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Category archive

Poeme - page 12

Poeme

ROMÂNIA MARE, ÎNAINTE!

Am dormit pe mine atîta timp Cînd puteam să zămislesc lumină Nu o zi, nu doar un anotimp Ci chiar Veşnicia carpatină.   Am fost laş, m-am consumat plîngînd În singurătatea curţii mele. N-am putut să ies, vînjos, din rînd, Încolţit de cugetele rele.   Cum am vegetat, cum am putut Cînd vărsa văpăi, fără-ncetare,… Citește tot

Poeme

INVOCAŢIE

Întotdeauna cei mai buni primesc pedepse capitale pe cine, Doamne, Te răzbuni în viforul mîniei tale? Au lost neprihăniţi şi puri şi Tu le dai pe dos răsplată în timp ce marii Tăi sperjuri trăiesc în pace viaţa toată   Ne-ai dat supremul vieţii dar nu ni-l retrage prea devreme şi nu spori acest calvar… Citește tot

Poeme

Petală

  Pe-o petală de floare Am să-ţi scriu o scrisoare În cuvinte transparente şi mici Am s-o fac să plutească   Şi cumva să te găsească Şi-o s-aştept să văd ce-o să zici Dacă n-o vei descifra Tare mă va afecta   Şi-o să fiu cam un minut necăjită După care, ca la şcoală, O… Citește tot

Poeme

Mi-a murit fratele de suflet, Corneliu Vadim Tudor

N-am să uit că, împreună cu el Şi cu acel „Baiazid Ilderim” al literaturii române, La Eugen Barbu mă refer… am colaborat orphic şi senini… O… Corneliu Vadim Tudor, O, scriitor stilist, neorenascentist Al zilelor noastre, Care ai avut ca teme răscolitoare de inimi Credinţa în Cel de Sus, Iubirea între oameni, Patria ca meditaţie,… Citește tot

Poeme

RELIGIA ÎN ŞCOALĂ

Lăsaţi religia în şcoală N-o prigoniţi, nebuni atei Fără credinţă nu-i morală E propagandă de doi lei. Ea nu e doar o disciplină E lacrima lui Dumnezeu Cine o soarbe, bea lumină Creştin, islamic, sau evreu. Ce rău ea ar putea să facă? De ce vă-mpiedicaţi de ea? Fiinţa umană-i mai săracă Fără credinţa în… Citește tot

Poeme

În crematoriul de la „Colectiv“

Ce ţară este asta în care ard copiii Pe rugul imposturii şi-al crasei făr’delegi? Mai morţi decît toţi morţii sîntem viii Degeaba ca un Faust pervers te reculegi.   Dac-ai tăcut cînd spuma nedreptăţii Ţi-a inundat tăcerile de laş Şi n-ai pus preţ pe oamenii cetăţii Acum le-aduni tăcerea pe făraş.   Degeaba-i priveghezi înlăcrimat… Citește tot

Poeme

REFREN PATRIOTIC

Este dedicat tinerilor români care au ieşit în Piaţa Universităţii în zilele de 4, 5, 6 şi 7 noiembrie 20l5, provocînd schimbarea!   Tineretul meu iubit dacă nu te-ai rătăcit ieşi cu vitejie-n Piaţă şi croieşte-ţi alta viaţă!   Pune sabie-n cuvînt dă cu hoţii de pămînt din muncă să-ţi faci drapel şi din ţară… Citește tot

Poeme

MOARE UN ŢĂRAN

Autorul dedică această elegie unchiului său Ion Bobaru, ţăran orb, în vîrstă de 78 de ani, care s-a stins din viaţă, în acest aprilie trist, acolo unde a trăit şi a muncit ca un rob, pe malul Oltului, în comuna Cherleşti Deal. Dumnezeu să-l ierte! Cu o săptămînă înainte, am visat o brazdă răvăşită de… Citește tot

Poeme

TREZEŞTE-TE, ROMÂNIE, NU E VREME PENTRU MOARTE

Unii zic de ţara noastră c-ar fi stînă fără cîini Că am fi doar biete umbre nu sămînţă de stăpîni Că ne-am ţigănit cu toţii, ni s-a dus în lume buhul Că am fi doar cerşetori şi săraci de tot cu duhul   Că la porţi în calea noastră mai-marii dispreţ au pus Că am… Citește tot

Poeme

CONTEMPLARE

Nepoţelului meu Petru Andrei Bucă, plecat dintre noi în incendiul de la Club Colectiv…   Priveam ca-ntr-o oglindă, adîncurile lumii, Din piscul necuprins al unui gînd, În care temelie am pus cetăţii mele Din focurile tale, de astăzi şi oricînd.   M-am rupt demult de lume, de mine şi de tot, Doar tu-mi rămîi în… Citește tot

Poeme

Dorinţa TRIBUNULUI

Copil al marelui Tribun, Fă un lucru bun Şi du mai departe, Pe culmi înalte, Dorinţa celui care a fost Şi va rămîne Iubitor de ţară, adevăr şi dreptate. „Marea Românie” poart-o cu mîndrie. De-acolo, din Rai, Prin viul tău grai, Iubitul tată zîmbeşte Şi îţi mulţumeşte. Al său mare vis, Ei bine, nu s-a… Citește tot

Poeme

NEDREAPTĂ TINEREŢE

Aveam 20 de ani. Eram fericit ca sîngele, ca pragurile de apă, ca aurul Rinului…   Adio, dascăli sobri, eu nu vă mai ascult vă veţi găsi, desigur, o victimă mai bună nedreaptă tinereţe, puteai să ţii mai mult escurialul verii se năruie-n furtună   De dorul tău cocleşte argintul în oglinzi iar edecarii cîntă… Citește tot

Poeme

Isus, averea omului sãrac…

Motto: ,,Fiecare dintre noi este vinovat de tot răul săvîrşit de toţi”.(DOSTOIEVSKI) La ora nouă L-au urcat pe cruce la ora trei a prînzului S-a stins femeile plîngeau să se usuce cînd sufletul spre slavă s-a desprins   Nu cred că ştiţi, dar îngerii filmară întreaga săptămînă de dureri icoanele sînt fotograma clară a filmului… Citește tot

Poeme

CĂLUGĂRUL VIZIONAR (1)

  Am văzut cum arată sufletul după moarte După moarte, pînă la îngropare, timp de 3 zile, sufletul este dus să vadă cerul, unde vede lucrurile celor ce şi-au îndeplinit, pe pămînt, datoria, şi se bucură că poate va fi, şi el, acolo. Este dus, apoi, pe acolo unde sînt aceia care au păcătuit, îi… Citește tot

Poeme

AŞTEAPTĂ-L PE DOMNUL

    Ai ajuns la Marea Roşie a vieţii tale Unde nu poţi face nimic, Unde oricît te-ai strădui nu găseşti cale de ieşire, nici drum înapoi Şi singura soluţie este să treci prin valuri? Atunci, aşteaptă-L pe Domnul cu încredere senină, Pînă noaptea fricii tale s-a dus. El va trimite vîntul, va despica apele… Citește tot

Poeme

Poeme

DIABETUL   Nenorocită boală-i diabetul Te macină încetul cu încetul.   El mai întîi te ia cu binişorul Dar la sfîrşit îţi taie chiar piciorul.   E ca o sete care te usucă Te roade precum gîrla sub ulucă.   Transpiri ca la galere, vezi prin ceaţă Ţi se transformă sîngele-n dulceaţă.   Şi dacă… Citește tot

Poeme

BOLNAVI DE CANDIDOZĂ

La ce tot candidaţi, nenică? De-un sfert de veac tot candidaţi! E mare funcţia, sau mică Mereu în treabă vă aflaţi.   Nu staţi o clipă-n banca voastră Loviţi de streche sînteţi toţi Intraţi pe uşă, pe fereastră Şi scoateţi limba de doi coţi.   Televizorul vă atrage Ca un magnet devastator Acolo tot măgarul… Citește tot

Poeme

STAMPĂ DE TOAMNĂ

A venit toamna, cu copaci desfrunziţi Păsările se duc ca nişte copii nedoriţi.   Ploaia şi vijelia şi-au ieşit din ţîţîni Miroase-a zăpadă timpurie la stîni.   Parcurile au degradeuri de-aramă şi aur Frunzele zornăie ca nişte monede-n tezaur.   Le scutură vîntul şi cad la pămînt… Felinarele din ce în ce mai palide sînt.… Citește tot

Poeme

RUGĂCIUNE

  Doamne, dacă nu-i prea greu Pune ordine în haos Şi învaţă neamul meu Să se roage în pronaos.   Doamne, dacă mă iubeşti Ia vrăjmaşii de pe mine Ştii Tu cum să-i pedepseşti Să-i faci lumii de ruşine.   Doamne, dă-le la săraci Pîine, pace, bucurie Ouă roşii, vin, colaci Bani de şcoală şi… Citește tot

Poeme

ELEGIE

  Eu sînt din altă lume, din alt veac Inspir respect şi teamă, ca furtuna Îi simt pe toţi cum se retrag şi tac Îi laud sau îi bat – le e totuna.   De ce le este frică tuturor? Eu vin cu cinstea – ei, cu impostura Îi pun la zid c-un tir nimicitor… Citește tot

Poeme

CUTREMUR

Doamne fereşte de cutremur Doamne fereşte de război Numai la gîndul ăsta tremur Şi-aşa sîntem ca vai de noi.   Cetăţile sînt şubrezite Edilii n-au făcut nimic Toţi fac averi pe nemuncite Şi caii fornăie la dric.   La primul şoc, de gradul 7 Ar fi un haos infernal Iar de-o veni în miez de… Citește tot

Poeme

Pe Tîmpa

  Un nor ivit dinspre Apus Se urcă-n sus Plutind încet spre Miazănoapte Iar umbra lui prin văi căzînd Acum întunecă pe rînd Livezi, şi vii, şi grîne coapte.   Văd drumuri albe-n zări senine, La margini munţi, mai jos coline Şi, ca pe-o pînză zugrăvit, Oraşu-n vale-adînc sub mine. E pace-n cer şi pe… Citește tot

Poeme

OAMENI ŞI ŞERPI

  Motto: ,,Ce oameni primitivi, murdari şi răi Şi ăştia, Doamne, sînt copiii Tăi?“   Ce lume mică e în jurul meu! Vieţuitoare fără idealuri Mă simt ca legendarul Prometeu Înlănţuit de stînci, bătut de valuri.   Nu toţi sînt oameni, încă nu s-au tras Definitiv şi sigur din maimuţă Au haine scumpe, ochelari şi… Citește tot

Poeme

Duel epigramatic (6)

  (Efim Tarlapan, provocat de satiricul basarabean Ion Diviza) 31. E. T. Te bucuri prea devreme, frate; În patru-ş-doi, cu tunu-n spate, Mînaţi la Mosc de neamţul dur, Ei au făcut stînga-mprejur!   32. I. D. Aşa cum formulezi dilema, Oricine ar putea pricepe: Cu tunul nu rezolvi problema, Ci, ca pe timpuri, doar cu… Citește tot

Poeme

Duel epigramatic (4)

(Efim Tarlapan, provocat de satiricul basarabean Ion Diviza) 19. E. T. Voronin, ex-toporul mare, Cu fosta-i coadă, Roşca Iura, Mi-au sugerat caricatura: „Topor cu coada-ntre picioare”! 20. I. D. Şi azi e tare fosta coadă Şi plină de venin rămîne; De-am reteza-o cu o spadă, Ce zici: ne-am izbăvi de cîine? 21. E. T. Topor… Citește tot

Poeme

BAIA TURCEASCĂ

Nu vă mai prefaceţi că sînteţi creştini Cînd vă faceţi cruce şi daţi de pomană – Lumea vă cunoaşte: sînteţi asasini Vă-nchinaţi la dracul ca la o icoană. Nu mai jucaţi teatru că sînteţi săraci Şi pe dos vă-ntoarceţi, cinic, buzunarul – Bani fără de număr burduşiţi în saci Lumea vă cunoaşte şi v-ar lua… Citește tot

Poeme

CUM NE RUGĂM?

Noi nici acum nu ştim să ne rugăm: Ne plîngem ca milogii, implorăm. Ba chiar Îi cerem bani lui Dumnezeu Adică „ochiul dracului“, la greu. În mintea noastră e ceva confuz Ne stăruie şi-un cîntec în auz. Unii aplică, maşinal, clişee Dar placa nu-i creştină, ci atee. Ne facem cruce scurt, cu gesturi mari De… Citește tot

Poeme

POEME INEDITE LUPTA CU PROSTIA

Nu-mi mai suport contemporanii Sînt primitivi şi egoişti Nici nu le mai vorbesc, cu anii Eu sînt solist – ei sînt corişti. Eu am un ideal în viaţă Foc viu, ce arde-n sanctuar Nu sînt egal cu o paiaţă Care trăieşte în zadar. Mă uit la forfota aceasta De trepăduşi şi de pigmei Ah, Doamne,… Citește tot

Poeme

ÎN NAZARETH

În Nazareth e-o primăvară dulce şi zburdă-n ea copilul de dulgher. Şi tot se-neacă-n aur şi mister oriunde El surîde sau se duce. Atinge-un lemn şi stropi de juvaer ţîşnesc din ciotul pus să se usuce. Aleargă-n drum şi uliţa străluce, ca, noaptea, drumul-robilor pe cer. Se joacă-n praf şi colbul ca o iască musteşte… Citește tot

Poeme

CINCI SONETE INEDITE

Sfînta Paraschiva Afară tună, fulgeră cumplit Îmi bate ploaia-n geamuri în rafale Natura parcă a înnebunit Ce timp barbar! Ce vremuri infernale! Îmi sperie şi cîinii, care rod La tocul uşii, ori se cer în braţe A început de ieri să-mi plouă-n pod Un înger negru vrea să mă înhaţe. E totul la extrem: zăpezi… Citește tot

Poeme

Porumbeii, căprioarele, caii

Porumbeii şi căprioarele! Cele mai gingaşe vieţuitoare de pe pămînt. Primele reprezintă zborul spre infinite zări albastre, celelalte, saltul spre culmile învăluite-n ceaţă, ale munţilor. Porumbelul – o bijuterie a naturii, o fiinţă atît de blîndă, atît de duioasă. El n-are glas să-ţi vorbească, dar ochii săi, plini de viaţă şi de lumină, ne spun… Citește tot

Du-te Sus